Tag Archives: democratie

Mai priceput ca romanul nu se mai afla altcineva


Adevarul e ca asa suntem noi romanii. Ne pricepem la toate. Nu conteaza : fotbal, femei, FMI si multe altele.
Procurorii se pricep la guvernare, judecatorii la legiferare si executivul si partidele analizeaza puterea juridica.
Unul n-ar spune ca stie principiul separatiei puterilor in stat: judecatoreasca, executiva si legislativa si sa vorbeasca exact cat il tine propria putere.
Se impune o precizare. A patra putere in stat se pricepe la toate cele de mai sus si inca ceva peste. Nu exista post TV sau radio sa nu de sfaturi privind PIB, procente de alocat, investitii mai bune pe o parte sau pe cealalta. Bineinteles ca cea mai banala informatie are de fiecare data un iz persistent de manipulare in directia intereselor trustului de presa.
Nici un membru al vreuneia din puterile de mai sus nu ar face efortul de a vedea toate fatetele problemei despre care se apuca intempestiv sa tune si sa fulgere.
Oare s-ar intoarce lumea pe dos daca ar face fiecare numai ce se pricepe cu adevarat?
Reclame

Comentarii, indemnuri, proteste trecute sau viitoare


E foarte la moda sa scrii azi indemnuri la mobilizare pentru proteste. E si mai tentant si foarte simplu sa faci acest lucru cand te ajuta Facebook, Twiter, etc. Unde te intorci, pe net, gasesti numai fraze motivationale de genul ”Iesiti cu lozinca ………” si urmeaza cea mai la moda lozinca a momentului ”Jos cu …….” sau ”Sus cu ………” si ”Sprijinim pe …….”. Mai ceva ca ”Distribuie si vei castiga ….. daca nu, vei suporta ………”. Indiferent de tabara si vizibilitatea celui care posteaza, toate mesajele sufera de o lipsa crunta a solutiilor de adoptat dupa victoria protestestelor. Am indraznit sa intreb organizatiile de tineret ale partidelor ce initiative legislative ale lor sau ale altora ar sustine cand vor accede la putere. Raspunsuri: un mare zero. Toata lumea e de acord ca trebuie iesit in numar mare la vot pentru a isi atinge fiecare tabara obiectivele. Lipsesc insa obiectivele. In afara de cresterea veniturilor (obiectiv drag tuturor ofertantilor). Cred ca trebuie protestat pentru obtinerea legitimitatii.

Am inceput sa fiu idealist


Cred ca asa e dar s-ar parea ca idealismul meu nu are nici un fundament.

Am adresat public o intrebare pentru tineri. Marturisesc ca era o consecinta a propagandei ce se poarta pentru improspatarea clasei politice. As fi foarte multumit sa aflu cine ii va inlocui pe actualii parlamentari de orice culoare ar fi ei. Dar se pare ca pe langa aprigile comentarii si indemnuri catre tineret de a se implica, un succes notabil are si propaganda ca tot ce circula pe net e fake si daunator. Rezultatul: nu a raspuns nimeni la intrebarea ce nu continea nici o intentie rea si nici nu era indreptata catre o anumita parte a esichierului politic. Am transmis intrebarea si direct organizatiilor de tineret ale partidelor prezente cu pagini on line. Nimic. Nu vreau sa cred intr-un analfabetism politic al noii generatii de politicieni in devenire. Mai degraba banuiesc un je m’en fiche-ism generalizat la cei tineri insotit garantat de autosuficienta si multumirea ca au apucat o zeitate de picior si sunt membrii unei organizatii de partid. Din aceasta postura se multumesc sa protesteze aparati fiind de anonimatul garantat de multimea in care se pierd crezand ca au aceleasi nazuinte cu grupul la care se alatura.

Idealismul meu spera sa primeasca macar cateva raspunsuri. Dar s-a dovedit ca speranta este neintemeiata.

Voi proceda la fel si aceasta data. Voi distribui link-ul atat pe facebook (la noi nu prezinta nici o importanata ca nu e asigurata confidentialitatea acestuia) cat si direct organizatiilor politice de tineret. Promit celor ce citesc si distribuie acest articol ca ii voi tine la curent.

Au luptat pentru democratie


Si au murit unii dintre ei crezand ca se sacrifica pentru adevarata democratie. Au fost rasplatiti cu firmituri, acordate dupa bunul plac al unora, si furate fara rusine de multi neaveniti. Acum sunt la varsta a doua. Sau a treia. Nu mai au unde munci dar nu se plang. Nu si-au capatat pensiile conform regulilor de la semnarea contractului de munca. Daca au primit pensia e insuficienta. Nu se prea plang pentru asta. Am fost intrebat de unul din ei daca democratia se aplica si in interiorul partidelor. Am fost silit sa recunosc ca nu. E paradoxul acestei societati democratice romanesti. Toti liderii de partid ies in fata si ridica in slavi intentia lor de aplicare a principiilor democratiei. Dar daca in partidul lor se ridica un membru (de rand sau cu oarece trecut notabil) ce critica conducerea este marginalizat. Iar in cele mai multe cazuri este exclus. Si asta in numele democratiei. Nu e de mirare ca imediat aplica aceleasi metode si in actul de guvernare. Toate guvernele au promis JUSTITIE. Si avem ce avem. Au promis libertate. Si trebuie sa ne legitimam si cand cumparam o cartela preplatita. Ca sa stie pe cine asculta. Au promis independenta puterilor in stat. Si toti se supun dictaturii banului si mai ales a depozitarului acestuia: sistemul bancar. Sunt 25 de ani si nici o propunere care sa avantajeze cat de cat cetateanul nu a capatat votul „detinatorilor democratiei”. Legea falimentului personal, prevederi care sa sanctioneze contractele bancare oneroase. Ar fi interesant de analizat cate credite au primit alesii nostrii pentru a uita de ele. Nu degeaba au aparut pe formularele bancilor intrebari despre pozitia politica. Se adopta in mod tacit legile pentru care nu ar avea curajul sa ridice mana. Au ajuns sa isi fure pana si voturile din senat sau camera. Si se complac cu aceste furturi in loc sa adopte un sistem de vot sigur (prin amprenta zic si eu ca nespecialistul). Cam asta ar fi o privire aruncata in diagonala supra evenimentelor de pana acum. Poate ar fi mult mai multe de spus.